(paranteze)

Ce este documentele de design și ce vrea ei

2011-04-07T23:44:00.000+03:00

Am bătut la cap un coleg să facă un design document și cred că nu am fost suficient de convingător în a explica la ce e bun. Încerc să remediez situația în scris și în public.

Dacă ești obișnuit cu un anumit fel de a dezvolta programe, a scrie un document de design pare pierdere de vreme. Cum adică, în loc să scriu cod cum fac ceilalți copii io stau în Word pentru o chestie pe care oricum n-o s-o citească nimeni? Și care peste două luni oricum n-o să mai țină pasul cu codul? Doar așa, de dragul birocrației? Îs super-programator, îmi ies programele perfect din prima. Design documents are for sissies, nu? Cui la ce ajută?

Ei bine, ajută la fel cum ajută fițuicile. Dacă ai petrecut timpul scriind tot ce trebuia scris pe fițuici, înseamnă că deja ai reținut informațiile respective și poți să te duci bine-mersi la examen și să lași fițuicile acasă. Știi suficient ca să nu mai ai nevoie de ele.

La fel și un document de design. Dacă l-ai scris suficient de detaliat încît să convingă pe altcineva care-l citește că știi ce trebuie făcut, că designul îndeplinește cerințele mușteriului, că te-ai gîndit la toate aspectele, că ai tratat toate cazurile, că ai considerat și alte alternative și ai ales-o pe cea mai potrivită atunci poți să și ștergi respectivul document pentru că și-a făcut treaba. Scopul nu e crearea documentului în sine, ci procesul prin care l-ai creat.

O să zici bine-bine, da' nu mai bine mă apuc să scriu direct cod? Găsesc io pe parcurs ce-mi scăpat acuma, bag un refactoring, o piruetă, pam-pam.

Aș zice că nu, pentru că:

din cod nu reies alternativele pe care le-ai considerat și motivele pentru care le-ai respins;
cînd scrii cod de multe ori te împiedici de obstacole de nivel jos care te fac să-ți pierzi șirul (gen „Cum o fi sintaxa pentru capturile cu nume în expresiile regulate din .NET?" sau „De ce satana nu scrie log4net unde i-am zis să scrie?”). Scrierea unui document îți permite să te concentrezi doar asupra nivelului de design;
o eroare de design descoperită acum e mult mai ușor de corectat în Word decît dacă o descoperi după ce deja ai deployat la client.

Cît de formal să fie un document de design? Nu contează. Vrei să fie după șablonul cu antetul firmei și cele 74 de secțiuni obligatorii? N-ai decît. Vrei să aibă diagrame animate cu efecte 3D și ponei roz? Foarte bine. Nu ai decît un txt și niște poze de pe-un whiteboard? La fel de bine. Cum ziceam, important este doar procesul de gîndire al cărui rezultat este documentul de design. (Totuși, un șablon bine făcut te ajută să iei în considerare toate aspectele necesare.)

Alt avantaj e că scrierea unui document de design este un exercițiu de comunicare. Reușești să te faci înțeles? Să-ți transmiți ideile celei care citește documentul? Reușești să convingi pe toată lumea că design-ul tău e optim? Ca la orice altceva, doar prin repetiție devii mai bun și, poate paradoxal, nu poți fi un bun programator fără a fi un bun comunicator (în fond, programele sunt scrise în primul rînd pentru alți oameni și abia apoi pentru calculatoare, dacă am vrea să scriem pentru calculatoare am scrie în assembler).

Toate bune și frumoase, pare corect tot ce zic, mai că v-am convins, nu? Doar că avem niște probleme. Una e că suntem, ca programatori, leneși și, în lipsa unei forțe exterioare, decît să facem ceva care nu e scris cod, mai bine nu facem. Soluția este, cred, ceea ce s-ar numi „team (& company) culture": dacă toată lumea din echipă face asta, dacă așa e obiceiul, fac și eu. Cum să creezi o asemenea cultură acolo unde nu există? Habar n-am. Poate ajută dacă scrii pe un blog pe care nu-l citește nimeni, nici măcar nevastă-ta? :)

Și apoi, chiar dacă există o asemenea cultură, entropia și presiunea datelor limită (na, ziceți voi mai bine „schedule pressure" pe românește) o fac foarte fragilă, una-două se revine la status-quo. E ca la flori, dacă n-o uzi se ofilește

Îmi cer scuze în mod oficial pe această cale metaforelor care au fost maltratate în alcătuirea acestui text.

Foarte mișto

2008-12-19T23:35:00.001+02:00

Să mergi prin zăpadă și să asculți Esau Mwamwaya & Radioclit.

2007-05-27T20:34:00.001+03:00

La Borders din Redmond Town Center, Alchimistul era trecut la best-seller non-fiction.

P.S.: La Amazon, pentru cei care nu au reușit să înțeleagă metaforele subtile ale auctorelui, Alchimistul are și un subtitlu lămuritor: „A Fable About Following Your Dream”. Eh, nu-i așa că se deschide o cu totul altă perspectivă asupra operei?

Acordul predicatului cu subiectul

2007-05-25T09:52:00.001+03:00

Am folosit azi, într-un email, Netflix si Scarecrow ca subiecte în doua propoziții. Mi s-a părut interesant că pentru Netflix am folosit singularul („Netflix are doar filme region 1.“) iar la Scarecrow pluralul („Scarecrow au filme din toată lumea.“). În continuare mi se pare corect.

O fi, mă gîndesc, din cauză că Netflix e o corporație impersonală, pe cînd Scarecrow e o chestie mult mai mică, ce poate fi identificată cu indivizii care lucrează acolo?

Revelația #2

2007-05-23T20:30:00.000+03:00

Tom's Diner nu e Tom's Dinner. Am mai avut o revelație acu' cîteva zile da' am uitat-o.

Titlu

2007-02-01T08:47:00.000+02:00

Mi-a venit chef să ascult Dimmu Borgir.

To RSS or not to RSS

2007-01-28T02:37:00.000+02:00

Observ în ultima vreme, tot mai mult, că există pentru mine doar saiturile care au RSS (sau Atom, care pare mai sexy, doar că "to Atom or not to atom" parcă nu sună la fel de bine). Cînd găsesc un sait care mi se pare interesant, primul lucru mă uit după feed. Dacă nu găsesc, ghinion, slabe șanse să mai revin pe acolo. De ce? De lene. De ce să mă duc eu pînă la sait, cînd Google Reader aduce saiturile la mine?

Exemplu: Zippy the Pinhead, o bandă desenată foarte mișto, da' care n-are feed, așa că tre' să mă mulțumesc cu bucățile care apar din cînd în cînd la Language Log (care are).

(Da, știu, cam lame titlul, asta tre' să fie mama snowclonelor. Apropo, ar fi fain un studiu al snowclonelor în românește.)

Harry Potter creează dependență

2007-01-26T09:15:00.000+02:00

Nu, pe bune. Îmi tot zic, băiețel, lasă cărămida aia, ai citit-o deja, mai bine pune mîna și citește altceva, ceva mai demn de aerele tale de intelectual. Dar nu, nu mă pot opri. Ce mă liniștește oarecum e faptul că nu mai am decît volumul șase și o bucată din cinci, și după aia îs liber să mă ocup de altele.

Marketing…

2007-01-21T20:49:00.000+02:00

… mai mult sau mai puțin subliminal: am cumpărat o pastă de dinți de cîteva ori mai scumpă decît alde Colgate și care bănuiesc că nu are nici o însușire magică, pentru simplul motiv că se numea Rembrandt. Da, am mai auzit prostii de alea despre chestii subtile care îți afectează subconștientul ca să te facă să cumperi, și într-adevăr pachetul arăta mult mai „de calitate“ decît cele din jur, dar mi se par bullshit: cine n-are chef să dea atîția bani pe-o pastă de dinți n-o să dea oricîte chestii subliminale ar fi, iar eu cred că aș fi luat-o oricum, pentru simplul motiv că se chema Rembrandt și era prea delicioasă incongruența dintre denumire și produs.

În fond, ce anume e subconștientul ăsta? Încă nu știm prea bine cum funcționează creierul uman, dar ne grăbim să etichtăm o parte a ceea ce face el ca „subconștient“. Cred că o denumire mai potrivită ar fi „chestiile-care-sunt-chiar-și-mai-puțin-înțelese“.

+ / -

2007-01-21T02:24:00.000+02:00

+: Sufjan Stevens.

-: indivizii care n-au auzit de YouTube și trimit filmulețe ca attachmenturi.

Fun cu Wikipedia

2007-01-21T02:20:00.000+02:00

Din articolul despre Teoctist:

In 1981, he used money of the Orthodox Church to sponsor the Politehnica Iaşi football team.

Out of sync

2006-12-24T10:43:00.000+02:00

Se pare că-s total rupt de realitatea internetului: a apărut Google Zeitgeist 2006 și cea mai frecventă căutare anul ăsta a fost „bebo“. E prima oară cînd aud de așa ceva. Dacă sunteți la fel de clueless ca și mine, e un sait de social networking. La prima vedere mare ceva mai curățel decît MySpace da’ n-am săpat prea adînc.

Balet

2006-12-24T09:14:00.000+02:00

Am fost nu de mult la balet (Spărgătorul de nuci, dacă tre’ să știți). Și da, m-am dus mai mult din snobism, dat fiind că nu înțeleg mai nimica din balet. Muzica e ok. Da’ dansul... Ce fac balerinii mi se pare una dintre cele mai artificiale (teatrale, dacă vreți) dintre toate artele. Nu-i văd nici un rost. Și ce nu-mi pot imagina este ce face pe cineva (mai ales pe un băiat) să devină balerin(ă). Cum îți vine deodată să zici „Da, asta vreau să fie cariera mea, o să mă antrenez din greu ca să merg pe vîrfuri și să fac piruete“? Sau e ca la gimnastică, părinți care-și nenorocesc copiii „dîndu-i“ de mici la balet, astfel încît cînd ajung la vîrsta la care să poată lue decizii de capul lor e prea tîrziu, nu știu să facă decît asta?

Iar ce n-am înțeles la spectacolul ăsta a fost de ce fulgii de zăpadă și florile tropăiau (sunt convins că face parte din antrenamentul oricărui balerin cum să pășească fără să faca zgomote).

Happy Holiday vs. Merry Chrismas

2006-12-23T21:34:00.000+02:00

http://itre.cis.upenn.edu/~myl/languagelog/archives/003954.html

Ceea ce-mi aduce aminte de „dezbaterea“ din România despre icoane.

Test de Windows Live Writer

2006-12-05T19:35:00.001+02:00

Text postat din Windows Live Writer. Nu mă prind cum fac titlul să fie link.

Unsuggester

2006-12-04T20:19:00.001+02:00

În sfîrșit, pe lîngă atîtea saituri care îți recomandă diverse, unul care îți dez-recomanda: http://www.librarything.com/unsuggester.

Ideea e că bagi titlul unei cărți și obții o lista cu cărți care probabil n-o să-ți placă. Mi s-a parut amuzant că, cînd am încercat Lolita, mi-o dat o listă cu cărți despre Jesus — amuzant, dar oarecum explicabil (în fond, cine citește Lolita nu pune mîna pe așa ceva decit, eventual, ca să se distreze (și sunt metode mai eficiente de a te distra), iar cititorul tipic de carți gen How Jesus Can Help You Get Whiter Teeth nu se apropie la mai puțin de 20 de metri de Lolita fiindcă știe ca e lucru diavolesc). Cînd am încercat primul volum din Harry Potter, prima pe listă era The Art of Computer Programming de Knuth iar restul — cărți despre Jesus.

Notă stilistică: da, folosesc „Jesus“ la modul ironic. Cînd vreau să vorbesc serios despre el, folosesc grafia româno-ortodoxă „Iisus“.

Volver

2006-12-01T08:18:00.000+02:00

În sfîrșit am ajuns azi să văd Volver. Ce pot să zic, Almodóvar. M-a „prins“ atît de tare încît la ieșirea din cinema am fost surprins să aud doi indivizi vorbind engleză — mi-a luat ceva să mă prind (și am fost dezamăgit) că nu-s în Spania.

Gamerz

2006-10-12T22:03:00.000+03:00

Citeam deunăzi de un individ care s-o lăsat de şcoală şi s-o apucat să se joace (pe calculator) full time. Şi, culmea, face o grămadă de bani din asta. Prima mea reacţie a fost de tip „vai, unde o s-ajungă lumea asta…“. După care mi-am dat seama ca ce face Costel ăsta nu diferă cu nimic de ceea ce fac fotbaliştii şi alte vedete, cazuri în care ni se pare perfect normal.

Avertisment

2006-09-15T18:47:00.000+03:00

Din instrucţiunile de folosire ale unui aparat de îndreptat părul: „A nu se folosi în timpul somnului“.

Restricţii

2006-09-01T01:03:00.000+03:00

Mi-am cumpărat un mouse şi abia după ce-am plătit am observat că scria pe cutie "for use only in United States and Canada". Aşa-mi trebuie, dacă nu-s atent. Acu o să trebuiască să-mi mai iau unul pentru Europa de Est. Pun pariu că-n sudul Californiei se vînd mauşi pe care scrie "for use only in United States and Mexico"

Întoarcerea lui ş

2006-08-31T10:45:00.000+03:00

Am reuşit, din a doua încercare, să instalez xp pe mac. N-am nici cea mai vagă idee de ce n-o mers din prima. Păcat că nu merge şi webcamu'

Gata

2006-08-30T09:38:00.000+03:00

Terminat gîdilat template blog (deocamdată).

Serge Gainsbourg

2006-08-29T15:46:00.000+03:00

Cum ar zice americanul, I'm a sucker for coveruri ('sucker' as in fraier). Aşa că am dat fuga să-mi cumpăr Monsieur Gainsbourg: Revisited: cîntece de-ale lui SG cîntate de alde Placebo, Franz Ferdinand etc. Am fost dezamăgit.

Am zis că na, nu se pricep anglofonii să redea sensibilitatea artistului francez, aşa că ia să-mi iau eu şi Monsieur Gainsbourg: The Originals (versiunile originale ale melodiilor de pe cd-ul sus menționat). Aceeaşi varză. Nu tu melodie, nu tu nica. În sfîrşit, m-am convins: nu e vina ălora care fac coveruri, şi nu pricep ce aşa mare tam-tam cu musiu Gainsbourg ăsta (în afară, poate, de melodia cu rinichii (da' nici la aia nu-s convins că nu pare ceva de capu' ei doar fi'n'că am auzit-o de nuşcîte ori)).

Materialism

2006-08-29T10:07:00.000+03:00

Sint cum nu se poate mai incintat de noul (ma rog, refurbished-ul) meu Mac Book Pro. Ce e super tare: scroll-ul cu doua deste pe mousepad. Ce nu-mi place: nu ma prind cum sa bag caractere romanesti.

PS: îÎăĂâÂțȚ. Unde-i sh?

Specific local

2006-08-28T23:56:00.000+03:00

Dacă vizitaţi Vancouver, BC, nu rataţi Starbucks.

YM

2005-10-11T08:59:00.000+03:00

... care mă tot bate la cap c-o scos o versiune nouă. Înţeleg, îs oamenii mîndri ca găina dupa ce s-o ouat. Da' ce-i aşa de greu să se prindă că dacă le-am zis deja de 23 de ori că nu-mi trebuie înseamnă că-s destul de hotarît şi să nu mă mai bată la cap? În plus, or şi schimbat emoticoanele — arată aproape la fel de urît ca alea din MSN Messenger.

Open Source

2005-10-11T08:56:00.000+03:00

Mishoo e un băiat foarte capabil şi cu destule realizări. Nu-l cunosc personal, dar probabil avem two degrees of separation. Printre alte activităţi, scrie articole împotriva IE (şi, în general, orice provine de la MS). Articolul din care citez e plin de trăsnăi (ar putea fi folosit cu succes ca Manualul micului sofist). Fără nici un motiv anume am ales-o pe asta:

Just to give an example, the SSL protocol is based on a few public encryption algorithms which, mathematically, are proven correct and practically unbreakable--now that's security. Conversely, I can code a simple inhouse routine that simply XOR-s the bytes with some constant and as long as you don't see the code I can just tell you that it's the most secure thing in the world--but I can't show you the theory behind it because, hey, that's my Intellectual Property and you can't see it. Now who would you trust the most--DES with mathematical proof, or me with my big mouth? So my thesis is: Open Source software is more secure than proprietary software, exactly because people can see the code.

Dac-ar fi să parafrazez (ceea ce, iată, chiar fac), argumentul lui sună cam aşa: maşina mea consumă motorină fi'n'că are motor diesel. În plus, e roşie. Maşina vecinului consumă benzină fi'n'că are motor normal. Pe lîngă asta, e argintie. Deci (trage Mishoo concluzia), maşinile argintii merg cu benzină. Algoritmii criptografici sunt siguri fi'n'că-i demonstrat aşa, nu fi'n'că-s publici (notă pedantă: demonstraţia se bazează pe faptul că P ≠ NP, ceea ce încă nu a fost demonstrat). AES ar fi la fel de sigur chiar dacă doar trei oameni l-ar cunoaşte. După cum criptografia cu XOR nu devine sigură dacă oricine poate să vadă sursele.

Mă-ndoiesc că cineva a demonstrat că sursele kernelului de Linux sunt 100% sigure. Şi-atunci, de unde pînă unde se poate trage concluzia că Linux e mai sigur decît Windows? A se-nţelege, asta nu-nseamnă că e invers şi că, neapărat, Windows e mai sigur ca Linux. Înseamnă doar că argumentul că Linux e mai sigur pentru că e open-source e eronat.

Franz Ferdinand

2005-10-11T08:02:00.000+03:00

... care de altfel îs băieţi buni şi cîntă foarte frumos, or scos album nou. Ca să vezi minunăţie, discul e pe-o parte cd şi pe ailantă dvd. Se mai şi laudă cu asta, cică "one disc, two experiences". Nu mai bine puneau nişte desene frumoase pe partea aia de-i dvd? Da' nu asta-i prostia de care vroiam să zic, ci inscripţia de pe coperta din dos:

The audio side of this disc does not conform to CD specifications and therefore will not play on some CD and DVD players.

Păi dragii moşului, dacă ştiţi că nu respectă specificaţiile, de ce nu l-aţi făcut aşa încît să le respecte? Nu care cumva v-aţi gîndit voi că dacă nu respectă specificaţiile, atunci n-o să poată lumea să facă empetreiuri? (Am făcut deja, aşa că să ştiţi că nu merge.) Cu alte cuvinte, e posibil ca eu, cumpărătorul, să iau cdul ăsta şi să nu pot să-l ascult? Mă tem că oricît mi-aş bate capul, nu reuşesc să-mi dau seama de ce ar vrea o casă de discuri (mai ţine cineva minte Casa de filme 5?) aşa ceva.

Vechi da' bun

2005-10-11T07:59:00.000+03:00

Frază pe care o aud, într-o formă sau alta, de la multă lume, unii chiar oameni ok: "Filmul x e vechi da' e fain". De unde disjuncţia? Cum vine asta fraţilor, filmul e ca laptele, daca stă mai mult se strică? După cum bănuiesc că există şi prostia inversă, snobisme tip "Filmele de azi nu se compară cu alea de pe vremea lu' Burebista, se duce lumea de rîpă, tineretul din ziua de azi nu mai are pic de respect". Ca să nu mai zic că nici măcar nu-ţi oferă locu' în tramvai.

2004-04-11T09:55:00.000+03:00

Spaţiul gol din interiorul unui vas este cel care îi dă acestuia utilitatea.