La Borders din Redmond Town Center, Alchimistul era trecut la best-seller non-fiction.

P.S.: La Amazon, pentru cei care nu au reușit să înțeleagă metaforele subtile ale auctorelui, Alchimistul are și un subtitlu lămuritor: „A Fable About Following Your Dream”. Eh, nu-i așa că se deschide o cu totul altă perspectivă asupra operei?

Harry Potter creează dependență

Nu, pe bune. Îmi tot zic, băiețel, lasă cărămida aia, ai citit-o deja, mai bine pune mîna și citește altceva, ceva mai demn de aerele tale de intelectual. Dar nu, nu mă pot opri. Ce mă liniștește oarecum e faptul că nu mai am decît volumul șase și o bucată din cinci, și după aia îs liber să mă ocup de altele.

Unsuggester

În sfîrșit, pe lîngă atîtea saituri care îți recomandă diverse, unul care îți dez-recomanda: http://www.librarything.com/unsuggester.

Ideea e că bagi titlul unei cărți și obții o lista cu cărți care probabil n-o să-ți placă. Mi s-a parut amuzant că, cînd am încercat Lolita, mi-o dat o listă cu cărți despre Jesus — amuzant, dar oarecum explicabil (în fond, cine citește Lolita nu pune mîna pe așa ceva decit, eventual, ca să se distreze (și sunt metode mai eficiente de a te distra), iar cititorul tipic de carți gen How Jesus Can Help You Get Whiter Teeth nu se apropie la mai puțin de 20 de metri de Lolita fiindcă știe ca e lucru diavolesc). Cînd am încercat primul volum din Harry Potter, prima pe listă era The Art of Computer Programming de Knuth iar restul — cărți despre Jesus.

Notă stilistică: da, folosesc „Jesus“ la modul ironic. Cînd vreau să vorbesc serios despre el, folosesc grafia româno-ortodoxă „Iisus“.